Poluarea fonica sau sonora consta în sunete produse de activitatea umana sau utilaje, masini care afecteaza sau dezechilibreaza activitatea omului sau animalelor.
În natura sunetele puternice sunt o rarietate, zgomotul este slab si de obicei de scurta durata. Sunete precum murmurul apei unui izvor, ciripitul pasarelelor, sunetul valurilor, al unei cascade, freamatul frunzelor sunt întotdeauna placute omului, ele linistesc, elimina stresul, dar aceste sunete devin tot mai rare, fiind inlocuite de zgomotul provocat de industrie si transport.
Marea majoritate a activitatilor omenesti este generatoare de zgomote: alarmele, lucrarile din constructii, sistemele energetice, muzica intensa, vorbirea puternica, sunetul sirenelor, soneriile, claxoanele, zgomotul produs de traficul auto sau aerian (traficul aerian în special cel supersonic prezinta o sursa de zgomot cu implicatii puternice. Unele motoare aviatice se aud de la 30 km). Cuvântul în engleza “noise” care corespunde termenului “zgomot”, provine de la cuvântul latin “noxia” care s-ar putea traduce prin “prejudiciu, rana”.
În orasele moderne, în special în metropole, cauza principala a poluarii o constituie traficul rutier, în continua crestere, cauzat atât de cresterea numarului de vehicule cât si de viteza acestora. Pe autostrazi de multe ori nivelul zgomotului depaseste 80 dB. Nici localitatile mici nu sunt ferite de poluarea sonora atunci când sunt strabatute de artere de circulatie importante.
Poluarea fonica este una dintre cele mai mari probleme cu care se confrunta europenii la ora actuala, alaturi de poluarea atmosferica si managementul deseurilor. Conform unor statistici ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), jumatate din europeni traiesc într-un zgomot permanent, iar o treime sufera de insomnii din cauza poluarii sonore. Nu doar poluarea fonica stradala este deranjanta, dar si cea produsa de obiectele electrocasnice din gospodarii sau de vecinii galagiosi.
În statele europene circa 40% din populatie este expusa zgomotului produs de traficul rutier cu o intensitatea de 55 dB si 20% zgomotelor de peste 65 dB. Daca se iau în considerare toate zgomotele produse de transporturi, atunci peste 50% din populatia Europei nu are confortul sonor normal la domiciliu si 30% este afectata în timpul noptii. Poluarea sonora este mai severa în tarile în curs de dezvoltare prin densitatea crescuta a circulatiei si prin absenta centurilor de circulatie în marile orase. Se apreciaza ca în aceste tari intensitatea sonora este pe arcursul a 24 de ore în domeniul 75-80 dB.
Habitatul modern se caracterizeaza prin deteriorarea continua a mediului sonor urban. Rezultatele actiunii de monitorizare a poluarii sonore urbane, desfasurate de catre Institutul de Sanatate Publica Bucuresti, în colaborare cu compartimentele de specialitate din teritoriu, au evidentiat o dinamica continuu ascendenta a nivelurilor expunerii de la valori medii de 50 de dB(L) la începutul anilor 80 la aproximativ 70 de dB(L) în 1999.
